CAMPANIA 6: Roșia Montană în unesco

Unul din principalele scopuri ale asociației noastre este sprijinirea pe plan local a includeri sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pentru asta am demarat următoarele demersuri:

Demontăm miturile despre Roșia Montană în UNESCO!

Iată câteva dintre ”miturile” vehiculate în legătură cu includerea Sitului Minier Istoric de la Roșia Montană, intrate deja în ”folclorul local” (ajuns până la guvern și parlament), fără însă să aibă legătură cu legea, ghidurile UNESCO sau chiar cu argumentele Statului Român. Am încercat să enumerăm câteva, să documentăm care sunt procedurile, legile, reglementările și pozițiile oficiale pentru a putea oferi o imagine lipsită de patimă, ancorată în realitate și pentru a evita manipulările ajunse la cote maxime în aceste zile.
Ne poți lăsa și tu întrebările tale despre includerea în UNESCO în formularul din josul paginii.

1. Dacă intrăm în UNESCO, nu mai putem ieși...
Fals. Decizia de a supune evaluării UNESCO un sit aparține doar Statului. UNESCO nu te poate introduce cu forța pe Listă și nici nu te poate ține acolo. Există exemple de state care au renunțat la statutul UNESCO pentru a aborda direcții de dezvoltare care nu erau în acord cu protejarea monumentelor incluse în Listă (de exemplu, afectau integritatea sau autenticitatea sitului, ca în cazul orașului Dresda).

Statul este cel care identifică, nominalizează, protejează, gestionează și își conservă propriul patrimoniu, nu UNESCO. (art. 15, Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention). UNESCO evaluează nominalizarea și monitorizează respectarea angajamentelor statului față de propriul patrimoniu, iar în cazul în care acesta nu le respectă, poate decide eliminarea sitului din Listă. Nu există ”amenzi”, daune sau chemări în judecată ca în cazul mineritului, tocmai pentru că interesul direct este al statului - prin structurile sale centrale și locale, nu al altei entități.

2. Dacă vine UNESCO, nu mai putem construi nimic.
Fals. Nu UNESCO instituie măsuri de protecție, ci Statul, anterior momentului la care introduce în Lista sa Tentativă (Lista indicativă, de așteptare) și apoi cere începerea procesului de evaluare pentru un sit, acesta trebuie să fie deja protejat legal de stat. Cu alte cuvinte, una dintre condițiile analizării dosarului este aceea ca statul să arate care sunt măsurile de protecție deja instituite la nivel național. (art. 15 și art. 53, Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention).

În cazul Roșiei Montane, monumentele istorice, arheologice, de arhitectură, galerii miniere etc. care constituie nucleul dosarului de nominalizare la UNESCO sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice a României încă din 1991/92. Așadar, aceste monumente istorice nu dobândesc un regim de protecție acum, la includerea în Lista UNESCO, ci îl au deja.

Pe de altă parte, de 10 ani nu se poate construi la Roșia Montană. Nu legal. Asta pentru că nu există un PUG/PUZ, deci nu se eliberează nici măcar certificate de urbanism, cu atât mai puțin autorizații de construcție. Situația actuală nu este cauzată nici de UNESCO, ci de faptul că autoritatea locală nu face un nou PUG. Asta blochează investițiile, construirea, dezvoltarea. UNESCO, prin recomandările sale, tocmai acest lucru îl încurajează: întocmirea de noi planuri de urbanism, de urgență!

3. UNESCO va împiedica mineritul.
Fals. În momentul de față, așa cum am arătat mai sus, pe raza Roșiei Montane există monumente deja protejate de zeci de ani. Realizarea oricărui proiect, minier sau de altă natură, trebuie să țină cont de regimul de protecție instituit prin lege pentru aceste monumente. Așadar, un operator, minier sau de alt tip, fie că a inițiat un proiect în 1997 sau în 2022, are aceiași pași legali de parcurs la nivel național în procesul de avizare, în raport cu monumentele istorice.
Aceste aspecte sunt argumentate chiar și de avocații care apără Statul Român în procesul de arbitraj de la Washington, insistând asupra faptului că proiectul minier se putea implementa și în trecut, dar se va putea implementa și în viitor, cu parcurgerea acelorași pași procedurali legali.

Iată ce spun avocații Statului Român către Tribunal, foarte clar și răspicat: ”
RMGC could and can still mine in the Project area if it first obtains the requisite ADCs and if the declassification process is completed.” - adică RMGC ar putea (în viitor) și poate (și acum) face minerit în perimetrul proiectului dacă obține certificatele de descărcare arheologică și procesul de declasare a monumentelor este complet. (Respondent’s Response to Claimants’ Answers to the Tribunal’s Questions in Procedural Order no. 27 / 13 July 2020, pag. 117).

Așadar, includerea în UNESCO nu introduce pași suplimentari în calea implementării unui proiect minier (sau de orice alt tip) față de situația actuală, în raport cu monumentele istorice. O spune Guvernul României prin vocea avocaților care reprezintă statul la Washington, dar o mai spun și experții UNESCO: În cazul siturilor culturale – şi cu atât mai mult în cel al peisajelor culturale, cum este şi cel de la Roşia Montană – această politică de interzicere a exploatărilor nu există. Ceea ce contează în aceste situaţii este modul în care omul interacţionează cu natura care îl înconjoară. Această relaţie specială poate să se traducă şi prin extracţie.”- spune Alessandro Balsamo, specialist în cadrul Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO, citat de Europa FM.

4. Dacă vine UNESCO, nu se mai pot deschide afaceri, totul va fi blocat.
Fals. Așa cum am arătat mai sus, includerea în Patrimoniul Mondial nu aduce o supra-reglementare iar deciziile legate de ce, cum, când și din ce fonduri sunt luate în totalitate de autoritatea locală, împreună cu cea centrală, după caz.

Mai mult, e de ajuns să ne uităm la situri care sunt include în UNESCO și care au prosperat și beneficiat de investiții substanțiale - exemplul de mai jos este foarte grăitor:

5. Dacă vine UNESCO, se vor tăia ajutoarele sociale…
Fals. Nu există absolut nicio legătură între condițiile de acordare a ajutoarelor sociale, de orice fel, și UNESCO. Acestea se acordă sau se retrag pe baza situației punctuale a fiecărui individ în parte, nu pe baza existenței unui statut UNESCO pentru perimetrul în care au domiciliul. Pentru a verifica în detaliu care sunt situațiile în care o persoană poate pierde ajutorul social, am cerut Ministerului Muncii să ne răspundă la această întrebare și iată răspunsul acestora mai jos:

6. Dacă vine UNESCO se vor mări impozitele pe clădiri și terenuri...
Fals. Impozitele pe clădiri și terenuri sunt stabilite, prin lege, de Consiliul Local - în nici un caz de UNESCO! Mai mult, de la 1 ianuarie 2018, imobilele clasate ca monumente istorice sunt scutite de plata impozitului! Legea permite inclusiv ca, prin decizie a consiliului local, scutirea să fie extinsă și la clădirile care fac parte din zonele protecție sau care nu au fațadele renovate.

Mai multe detalii aici.

Ai o întrebare legată de Roșia Montană și statutul UNESCO?

Aici ne poți lăsa și tu întrebările sau nedumeririle tale despre UNESCO, iar noi o să încercăm să găsim un răspuns documentat în cel mai scurt timp, pe care apoi o să-l primești pe email.

Întâlnire cu comunitatea referitor la includerea în UNESCO

05.07.2021

Roșia a prins viață, în seara aceasta am instalat o masă rotundă in centrul satului pentru a discuta cu comunitatea despre viitor și UNESCO. Virgil Apostol ne-a povestit despre situl unesco și Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului a răspuns întrebărilor cetățenilor. Este doar prima întâlnire, vor urma și altele la care contăm pe roșieni să-și păstreze interesul și dorința de implicare. Trebuie sa lucrăm împreună, să ne dezvoltăm împreună, doar așa putem reuși.

Rosia Montană a intrat în UNESCO

25.07.2021

Mai jos găsiți harta sitului Roșia Montană inclusă în patrimoniul UNESCO

Scrisoare spre Guvern pentru a nu bloca includerea în UNESCO

05.07.2021

Azi, 5 iulie 2021, 84 de organizații* active în domeniile protejării patrimoniului cultural, mediu, dezvoltare durabilă, tineret, social și anti-corupție transmit Guvernului României o scrisoare** deschisă în legătură cu evoluția procesului de includere a Sitului Minier Istoric de la Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial, în contextul în care în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Guvernul ia în considerare, din nou, o posibilă amânare sau retragere a dosarului de nominalizare.

Organizația noastră, RosiaMontană.Community - Asociația Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, se află printre inițiatoarele acestui demers.
**English version
here.

dlui Florin Cîțu, prim-ministru
dlui Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii
dlui Ludovic Orban, președinte PNL și al Camerei Deputaţilor

05 iulie 2021


VA PICA GUVERNUL CÎȚU TESTUL „ROȘIA MONTANĂ”?


Stimate domnule Florin Cîțu,
Stimate domnule Bogdan Gheorghiu
Stimate domnule Ludovic Orban,

În contextul

discutării pe 24 iulie 2021 în Comitetul Patrimoniului Mondial a candidaturii Sitului Minier Istoric de la Roșia Montană pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial, nominalizare care se bucură de recomandare de înscriere din partea organismelor consultative ale Comitetului,

reamintim că:

  • Roșia Montană este localitatea rurală din România cu cel mai mare număr de monumente istorice protejate prin legislația națională;

  • nenumărate organizații profesionale, la nivel național și internațional, timp de zeci de ani, s-au manifestat fără echivoc pentru salvarea acestui sit, date fiind valoarea și unicitatea sitului la nivel mondial;

  • societatea civilă din România, căreia i s-a alăturat diaspora din zeci de țări, s-a manifestat și ea, ferm și cu perseverență, împotriva distrugerii și pentru protejarea și valorificarea acestui loc în beneficiul comunității locale;

  • Roșia Montană este de mai bine de 20 de ani lăsată fără investiții și fără strategii de dezvoltare la nivel local care să permită comunității să prospere;

  • 30 de guverne au încercat până acum să înlesnească pentru o companie privată avizarea unui proiect minier disproporționat și ilegal (inclusiv prin legea specială care a activat întreaga societate civilă în 2013);

  • în contextul arbitrajului de la Washington, statul român se apără tocmai susținând că Gabriel Resources nu și-a îndeplinit obligațiile legale, nu a convins societatea civilă (locală, națională etc.) de beneficiile proiectului și că nominalizarea la UNESCO nu afectează o eventuală avizare a proiectului minier;

  • includerea pe Lista Patrimoniului Mondial a unui sit reprezintă un catalizator al dezvoltării economice durabile, în special a celei bazate pe turism cultural și o recunoaștere pe care toate statele semnatare ale Convenției Patrimoniului se luptă să o obțină și să o valorifice;

  • tocmai Guvernul PNL, prin Ministerul Culturii, a solicitat Comitetului UNESCO reluarea procedurilor de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial, în ianuarie 2020


subliniem că:

retragerea nominalizării de pe agenda discuțiilor Comitetului (așa cum este descrisă în Ghidul Operațional UNESCO) înseamnă pierderea definitivă a întregului demers și că o eventuală revenire presupune refacerea dosarului și a evaluării sale. Acest scenariu prelungește și mai mult starea de vulnerabilitate a comunității locale, sărăcia și lipsa de perspective din ultimii 20 de ani, fiind totodată și un grav semnal de alarmă legat de ceea ce Guvernul și-a asumat în raport cu patrimoniul României la nivel național și internațional,

noi, semnatarii acestei scrisori, vă solicităm public ca în cel mai scurt timp și fără prejudicii în raport cu situația Roșiei Montane (în contextul dezbaterii din Comitetul UNESCO, dar și în cadrul arbitrajului de la Washington), să vă respectați angajamentele luate atât prin programele de guvernare (prin care ați promis „Transformarea localității într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural și pe implicare civică”, Transferarea Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roșia Montană în cea a Ministerului Culturii, pentru înființarea Muzeului Național al Mineritului Aurifer”; Continuarea finanțării restaurării obiectelor din Lista Monumentelor Istorice prin PNR sau prin Timbrul Monumentelor Istorice”; Sprijinirea administrației locale, în vederea realizării Planului Urbanistic General (PUG) Roșia Montană”), cât și cele făcute în fața comunității internaționale, a UNESCO și, mai ales, în fața comunității locale din Roșia Montană.

Vă solicităm să nu întreprindeți niciun fel de act sau de procedură administrativă prin care să blocați discutarea candidaturii Roșiei Montane la UNESCO din iulie 2021. Vă solicităm să acordați un mandat ferm delegației care va reprezenta Statul Român la reuniunea Comitetului în sensul susținerii fără echivoc a candidaturii Roșiei Montane pentru includere în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO.

Aveți șansa, domnilor, să demonstrați prin fapte ceea ce ați promis până acum și ceea ce ați reproșat adversarilor dvs. politici: că nu doriți distrugerea Roșiei Montane. Este un moment crucial, nu doar pentru Roșia Montană, dar pentru întreaga societate civilă care urmărește cu foarte mare interes evoluția evenimentelor din următoarea lună pe acest subiect.


SEMNATARI:

  1. Asociația Roșia Montană în Patrimoniul Mondial / RosiaMontana.Community
    Adrian Petri, președinte

  2. Comunitatea Declic
    Tudor Brădățan, director executiv

  3. Mining Watch România
    Dan Mercea, președinte CIDRM

  4. Corina Șuteu
    Fost Ministru al Culturii (2016-2017), inițiatoarea procedurii de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial

  5. Fundația Mihai Eminescu Trust
    Carolina Fernolend, președinte

  6. Fundația Pro Patrimonio
    Raluca Munteanu, coordonator programe

  7. Ambulanța pentru Monumente
    Eugen Vaida, coordonator

  8. Asociația Monumentum
    Ștefan Vaida, vicepreședinte

  9. Asociația ARA - Arhitectură. Restaurare. Arheologie
    Claudia Apostol, coordonator „Adoptă o Casă la Roșia Montană”

  10. Herculane Project / Asociatia Locus
    Oana Chirilă președinte

  11. Asociația Prietenii Școlii de la Bunești
    Ana Maria Goilav, coordonator

  12. Asociația Maria
    Șerban Sturdza, președinte

  13. Asociația ARCHÉ
    Camelia-Raluca Bărbulescu, președinte

  14. Asociația Inima Olteniei
    Liana Carina Tătăranu, președinte, coordonator „Ambulanța pentru Monumente - Oltenia Vest”

  15. Asociația Actum
    Nicoleta Caba-Gheorghiu, președinte, coordonator „Ambulanța pentru Monumente - Moldova Nord”

  16. Asociația Atelierul de Patrimoniu
    Alexandra Teodor, președinte, coordonator „Ambulanța pentru Monumente - Muntenia Nord”

  17. Asociația Arhaic
    Bogdan Ilieș, vicepreședinte, coordonator „Ambulanța pentru Monumente - Sălaj”

  18. Grupul de inițiativă „Biserici Înlemnite”
    Amalia Ignuța, vicepreședinte

  19. Asociația Salvați Bucureștiul
    Christina Jaqueline Niculescu, președinte

  20. Asociația Film ETC / Insula 42
    Oana Radu, manager

  21. Funky Citizens
    Cosmin Pojoranu, vicepreședinte

  22. Greenpeace România
    Valentin Sălăgeanu, director

  23. Coaliția pentru Mediu
    Dan Trifu, copreședinte

  24. Fundația Eco-Civica
    Dan Trifu, președinte

  25. Asociația Pentru Ecologie și Turism PRO ECO-TUR
    Cristian Arsene, președinte

  26. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
    Costel Popa, Președinte

  27. Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie - VeDem Just
    Lucian Checherița, președinte

  28. Organizația Națională ”Cercetașii României” - CL Roșia Montană
    Tică Darie, președinte

  29. Federația Consiliul Tineretului din România (CTR)
    Gabriel Carnariu, președinte

  30. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
    Horia-Șerban Onița, președinte

  31. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj
    Balogh Martin, director

  32. Consiliul Național al Elevilor (CNE)
    Rareș Voicu, președinte

  33. ActiveWatch
    Liana Ganea, președintă

  34. Fundația Culturală Roșia Montană
    Sorin Jurca, vice-președinte

  35. Inițiativa România
    Diana Voicu, președinte

  36. Fundația TERRA Mileniul III
    Lavinia Andrei, președinte

  37. Asociația Act for Tomorrow
    Andrei Coșuleanu, președinte

  38. Asociația Reper21
    Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile secolul XXI
    Bogdan Gioară, președinte

  39. Asociația Edelvais
    Alina Cărădeanu, vicepreședinte

  40. Uniți Salvăm
    Lucian C. Oancea, moderator

  41. Asociația Corupția Ucide
    Florin Bădiță-Nistor, președinte

  42. Centrul pentru Resurse Civice
    Petre-Cosmin Bârzan, președinte

  43. Zero Waste Romania
    Elena Rastei, președinte

  44. Street Delivery
    Cristian Neagoe, co-fondator

  45. Asociația Bankwatch România
    Ioana Ciută, președinte

  46. Centrul de Resurse Juridice
    Georgiana Iorgulescu, director executiv

  47. Umbrela Anticorupție Cluj
    Ligia Măhălean, președinte

  48. Asociația Pachamama
    Alexandra Postelnicu, președinte

  49. Asociația Evoluție în Instituție
    Cristian-Mihai Dide, președinte

  50. Asociația Greenitiative
    Felicia Ienculescu-Popovici, director

  51. Asociația România fără Ei
    George Epurescu, preşedinte

  52. Voluntari în Europa
    Adriana Mureșan, Membru fondator

  53. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS
    Diana Chiriacescu, Director

  54. Consiliul Național al Dizabilității din România
    Tontsch Daniela, președinte

  55. Asociația SEXUL vs BARZA
    Adriana Radu, președinte

  56. Asociația Colectiv GTG 30.10
    Eugen Iancu, președinte

  57. Societate Organizată Sustenabil S.O.S
    Adrian Dohotaru, director executiv

  58. Centrul Regional Formatest
    Alin Claudiu Olărescu, director executiv

  59. Prietenii Roșiei Montane
    Ioana Oancea Danciu, coordonator

  60. Asociația București
    Alexandru Binescu, președinte

  61. Asociația Miliția Spirituală
    Mihail Bumbeș, președinte

  62. Asociația Incantesimo Artele Spectacolului Educație Cultură
    Petre Stelian, președinte

  63. Asociația Rosia Montană Verde
    Elena Claudia Bereczky, președinte

  64. Filantro
    Lișman Alexandru, vicepreședinte

  65. Asociația "Călător prin România"
    Tănașcu Constantin-Iulian, președinte

  66. Societatea Culturală Aromână
    Daniela Costea, vicepreședinte

  67. Fundatia ExtraArt
    Luminița Dejeu, președinte

  68. Asociația Drumuri Dobrogene
    Corina Trofim, președinte

  69. Centrul Cultural Clujean
    Ștefan Teișanu, Director executiv

  70. Asociația Fapte
    Alin Vaida, Director executiv

  71. Asociatia “RYMA” (“Revolutionary Youth Movement for Arts”)
    Cristina Cândea, președinte

  72. Asociația Nord
    Alexandru Teioșanu

  73. Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității - AIDC

Kristina Creosteanu, președinte

  1. Federatia pentru Mediu Curat
    Cornelia-Florina German, președinte

    * UPDATE: se alătură și următoarele organizații:

  2. Geeks for Democracy
    Raluca Paraschiv, președinte

  3. Asociația România Vie,
    Daniela Grigoraș, președinte

  4. Asociația ARIN
    Codruța Nedelcu, președinte

  5. Uniunea Fundatia Augusta
    Dragos Anca, membru fondator UFA

  6. Revista Zeppelin
    Ștefan Ghenciulescu, redactor-șef

  7. Asociația Let’s Do It, Romania!
    Anamaria Hancu, președinte

  8. Asociației Aradul Civic
    Călin Miclăuș,președinte

  9. Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare Timișoara - Liga AC
    Alexandru Luca, președinte

  10. Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Vest
    Andrei Condoros, președinte

  11. Asociația Baza. Deschidem orașul.

Maria Duda, președinte

  1. Asociația ECOSENS
    Sergiu Florean, președinte

  2. Liga Pro Europa
    Smaranda Enache, copresedinta

  3. Marius Manole
    actor

  4. Tudor Chirilă
    artist

  5. Asociatia Ecoteca
    Alexandra Chenaru-Ghenea, vicepresedinte

  6. Asociatia Săracii Anonimi
    Presedinte Ion Mihai


IMPORTANT: Dacă doriți să susțineți solicitările formulate în scrisoarea de mai sus, vă rugăm să ne lăsați un mesaj pe rosiamontana.community@gmail.com